Sari la conținut

Fotbal românesc, european și sud-american, spus ca o poveste

joi, 5 noiembrie 2026

Povești

Craiova, 1987-88: locul cinci într-un campionat cu doi stăpâni

În sezonul în care Steaua și Dinamo au pierdut, împreună, un singur meci de campionat, Universitatea Craiova a terminat pe locul cinci, a ieșit din Cupa UEFA cu Chaves la golurile din deplasare și a fost oprită de Steaua în Cupă. Anul debutului lui Gheorghe Ciurea.

Sorin Avram · Povești -
Craiova, 1987-88: locul cinci într-un campionat cu doi stăpâni

E 23 august 1987, prima etapă a noului campionat, iar Universitatea Craiova primește vizita Sportului Studențesc. Pe teren, în tricoul alb-albastru, e un mijlocaș care n-a mai jucat niciodată în Divizia A. Se numește Gheorghe Ciurea și îl trimisese în teren Constantin Oțet. Ciurea marchează chiar la debut, iar Craiova câștigă cu 3-1. E un început bun pentru el și pentru echipă. Doar că Universitatea intra într-un campionat în care, pentru toți ceilalți, locul trei era plafonul.

Un campionat cu doi stăpâni

Sezonul 1987-88 a fost, poate, cea mai clară imagine a fotbalului românesc din ultimii ani ai regimului Ceaușescu. Steaua, clubul Armatei, a terminat campionatul fără nicio înfrângere: 30 de victorii, 4 egaluri, 114 goluri marcate și doar 18 primite, 64 de puncte. Dinamo, clubul Ministerului de Interne, a terminat cu un singur punct mai puțin: 30 de victorii, 3 egaluri și o singură înfrângere, la Politehnica Timișoara. Cele două au pierdut, împreună, un singur meci în tot sezonul. Victoria București, echipa Miliției, a fost a treia, cu 40 de puncte, la 23 de puncte de Dinamo.

Campionatul a avut 18 echipe și s-a jucat între 23 august 1987 și 22 iunie 1988, în 34 de etape, cu două puncte pentru victorie. Ultimele trei au retrogradat: Politehnica Timișoara, Petrolul Ploiești și CSM Suceava.

Pentru Craiova, contextul avea și o ironie. Ultima echipă care învinsese Steaua în campionat era chiar Universitatea, cu 5-4, pe 18 iunie 1986. De atunci, Steaua nu mai pierduse. Seria avea să ajungă la 104 meciuri și s-a oprit abia în septembrie 1989.

Universitatea venea după un loc cinci în sezonul precedent. Avea în lot oameni care făcuseră deja istorie în Bănie, precum portarul Silviu Lung, și jucători care urmau să o facă: fundașul Emil Săndoi, mijlocașul Pavel Badea, tânărul Gheorghe Popescu, Vasile Mănăilă, Nicolae Zamfir, Ștefan Stoica.

Toamna: Chaves și zece goluri cu Steaua

Prima ieșire mare a sezonului a fost în Cupa UEFA. Adversarul din primul tur, portughezii de la GD Chaves, nu părea un nume care să sperie. Pe 16 septembrie 1987, la Craiova, oltenii au câștigat cu 3-2, cu goluri marcate de Ciurea (din penalty), Viorel Vancea și Nicolae Ghiță. Pentru Ciurea a fost primul gol în cupele europene, la trei săptămâni după debutul în campionat.

Cele două goluri primite acasă au cântărit greu. În retur, pe 30 septembrie, la Chaves, gazdele au câștigat cu 2-1, iar golul lui Ghiță nu a fost suficient. Scorul general a fost 4-4, iar portughezii au mers mai departe datorită golurilor marcate în deplasare. Gheorghe Popescu a jucat ambele manșe, ultimele sale meciuri europene pentru Craiova din acea perioadă.

În campionat, Craiova a pornit bine. După 3-1 cu Sportul a pierdut la Moreni, apoi a bătut Argeșul acasă și Victoria la București, ambele cu 1-0. Pe 24 noiembrie 1987 a venit cel mai spectaculos meci al toamnei: Universitatea – Steaua 4-6. Zece goluri într-un singur meci, dintre care șase pentru campioana Europei din 1986. A urmat o serie grea, cu 0-4 la Hunedoara și tot 0-4 la Brașov, în ultima etapă a turului.

La pauza de iarnă, Craiova era pe locul șapte, cu 17 puncte după 17 etape: șapte victorii, trei egaluri, șapte înfrângeri, golaveraj 25-28. O echipă de mijlocul clasamentului, nu una care să se uite spre podium.

Primăvara: Popescu pleacă, golurile vin

Iarna, Craiova a pierdut unul dintre cei mai buni tineri ai săi. Gheorghe Popescu a ajuns la Steaua la jumătatea sezonului. În primăvară a jucat pentru Steaua în Cupa Campionilor Europeni, cu Rangers în sferturi și cu Benfica în semifinale, unde bucureștenii au fost eliminați.

Fără el, Universitatea a jucat un retur mai bun decât turul. A câștigat cu 2-0 cu Flacăra Moreni, cu 1-0 la Pitești, cu 2-0 cu SC Bacău și cu Politehnica Timișoara, cu 1-0 la Suceava. Meciurile cu marile echipe au rămas însă de netrecut: 1-3 acasă cu Dinamo, pe 1 mai, și 0-3 pe terenul Stelei, pe 22 mai.

Finalul de sezon a adus cele mai mari scoruri. Pe 25 mai, Craiova a învins Corvinul Hunedoara cu 6-0, adică exact echipa care o bătuse cu 4-0 în tur. Pe 12 iunie a repetat scorul, 6-0 cu FC Olt Scornicești. Pe 22 iunie, în ultima etapă, a închis sezonul cu 4-1 cu FCM Brașov, cealaltă echipă care îi dăduse patru goluri în toamnă.

Clasamentul final a arătat-o pe Universitatea pe locul cinci, cu 36 de puncte: 16 victorii, 4 egaluri, 14 înfrângeri, golaveraj 61-51. Oțelul Galați, a patra, a avut 39 de puncte. Steaua era la 28 de puncte distanță. Gheorghe Ciurea, debutantul din august, a terminat sezonul ca cel mai bun marcator al echipei.

Cupa: din nou Steaua

În Cupa României, Craiova a trecut pe 28 februarie 1988 de Oțelul Dr. Petru Groza, o echipă din Divizia C, cu 2-1 în deplasare. Pe 4 mai a eliminat SC Bacău, tot cu 2-1. În sferturi, pe 5 iunie, a dat iar de Steaua și a pierdut cu 1-2.

Steaua a mers până în finală, unde a jucat cu Dinamo pe 26 iunie. A fost una dintre cele mai controversate finale din istoria competiției: jucătorii Stelei au părăsit terenul după ce le-a fost anulat golul de 2-1, iar federația a dat ulterior victoria Stelei. După Revoluția din 1989, Steaua a renunțat la trofeu.

Un sezon de trecere

Privit de departe, 1987-88 arată ca un sezon fără mare poveste: un loc cinci, o eliminare în primul tur european, un sfert de finală de Cupă. Privit din interior, a fost un an în care Craiova a învățat să trăiască într-un campionat în care primele două locuri nu erau, practic, la dispoziția nimănui. Echipa a câștigat aproape tot ce putea câștiga cu restul ligii și a pierdut aproape tot cu Steaua și Dinamo: patru meciuri de campionat cu cele două, patru înfrângeri, plus eliminarea din Cupă.

Locul cinci a adus un loc în Cupa Balcanică pentru sezonul următor. Constantin Oțet nu a mai continuat pe banca Universității, iar Gheorghe Popescu s-a întors la Craiova în vara lui 1988. Începutul sezonului 1988-89 avea să fie însă cel mai greu din această perioadă. Povestea lui e în Craiova, 1988-89.

Surse: RSSSF (Romania 1987/88), RSSSF (seria de 104 meciuri a Stelei), RSSSF (cupele europene 1987-88), RSSSF (Gheorghe Popescu în cupele europene), labtof.ro (Universitatea Craiova 1987-1988), labtof.ro (Craiova – Chaves), DFB Datencenter (Chaves – Craiova), Wikipedia (Divizia A 1987-1988), Wikipedia (Cupa României 1987-88), Wikipedia (Gheorghe Ciurea), Wikipedia (Constantin Oțet), Wikipedia (Gheorghe Popescu), Fanatik (seria Stelei), LPF (Marius Mitran).

Citește și