Dinamo 1963-64: al treilea titlu la rând, Cupa cu 5-3 în fața Stelei și duelul cu Real Madrid

Duminică, 19 iulie 1964, stadionul „23 August” din București. Dinamo și Steaua joacă finala Cupei României în fața a 70.000 de spectatori, pe o căldură pe care Sportul popular a descris-o a doua zi drept „ziua cea mai fierbinte a Cuptorului”. Cu două săptămâni înainte, Dinamo încheiase campionatul pe primul loc. Acum putea adăuga și Cupa.

Octavian Popescu a deschis scorul în minutul 3. Steaua a răspuns imediat: Creiniceanu a egalat în minutul 12, iar Constantin a transformat un penalty în minutul 14. La pauză, Steaua conducea cu 2-1. După reluare, Radu Nunweiller a egalat în minutul 53, Ion Pîrcălab a dus-o pe Dinamo în avantaj în minutul 60, iar Constantin a adus din nou egalitatea, 3-3, în minutul 63. Finalul a fost al lui Dinamo: Constantin Frățilă a marcat în minutul 83, Popescu încă o dată în minutul 88. Scor final 5-3.

Arbitrul olandez A. van den Leeuwen le-a spus reporterilor Sportului popular că a fost „un joc pe care n-am să-l uit multă vreme” și că, în repriza a doua, „Dinamo a jucat mult mai cerebral decât Steaua”. Așa s-a încheiat sezonul 1963-64 pentru echipa care cucerea, în aceeași vară, al treilea titlu consecutiv și Cupa.

Trei frați într-o finală

Dinamo a jucat finala cu Datcu în poartă, înlocuit spre final de Uțu, cu Ștefan, Ion Nunweiller (Nunweiller III), Nunweiller IV și Ivan în apărare, cu Emil Petru și Octavian Popescu la mijloc și cu Pîrcălab, Radu Nunweiller (Nunweiller VI), Frățilă și Haidu în atac. Trei frați Nunweiller au fost pe teren în aceeași seară, iar Sportul popular a scris că apărarea, „în frunte cu frații Nunweiller și Datcu”, a ținut echipa în picioare în momentele grele din prima repriză.

Cronica ziarului a pus pe hârtie și schimbarea de după pauză: „Dinamo a izbutit «marele event»”, rezistând „cu sânge rece unei mari presiuni în prima parte”. Pentru sezonul de dinainte, al doilea titlu la rând, povestea e spusă în Dinamo 1962-63: titlul apărat, cu trei puncte peste Steaua.

Start cu 7-0

Campionatul a început pe 25 august 1963, iar Dinamo a pornit cu 7-0 cu Farul Constanța. Toamna nu a fost însă liniștită. În etapa a treia, Progresul București a câștigat cu 3-2 la Dinamo, iar pe 8 decembrie, în ultima etapă a turului, Steagul roșu Brașov a învins cu 1-0. Între ele au venit 4-0 la Pitești, cu Dinamo, 5-1 cu Siderurgistul Galați și 3-2 la Arad, cu UTA.

Derby-ul de toamnă s-a jucat luni, 14 octombrie 1963. Dinamo a învins Steaua cu 3-2. Sportul popular a scris că „aproape 50 000 de spectatori” au stat în „tribunele însorite” ale stadionului „23 August” și au trăit „emoțiile unui joc palpitant, cu răsturnări de situații”, încheiat „cu victoria muncită a dinamoviștilor”.

Iarna a găsit-o pe Dinamo cu 16 puncte din 12 meciuri: șapte victorii, două egaluri și trei înfrângeri. Mai avea două meciuri de recuperat, cu Rapid și cu CSMS Iași.

Real Madrid, la București

În paralel, campioana a jucat în Cupa Campionilor Europeni. Primul adversar a fost Motor Jena, din RDG. Pe 18 septembrie 1963, la București, Dinamo a câștigat cu 2-0. Pe 25 septembrie, la Jena, a câștigat și returul, cu 1-0, prin golul lui Ion Țîrcovnicu. Scor general 3-0.

Tragerea la sorți a adus-o apoi pe Real Madrid. Pe 13 noiembrie 1963, la București, spaniolii au câștigat cu 3-1. Au marcat Félix Ruiz, Alfredo Di Stéfano și Francisco Gento, iar Țîrcovnicu a înscris golul lui Dinamo. Sportul popular a descris un stadion în care „aproape că n-aveai unde să arunci un ac” și a remarcat că spectatorii voiau să-i vadă „în carne și oase” pe Di Stéfano și pe Gento.

Ion Nunweiller a recunoscut după meci, pentru același ziar, că „băieții” au intrat pe teren „puțin timorați de valoarea adversarilor”: „Ne-a lipsit din nou finalizarea, hotărârea și calmul în fața porții. Mi-au plăcut Di Stefano și Gento”.

Trei goluri pe terenul lui Real

Returul s-a jucat pe 18 decembrie 1963, la Madrid. Ruiz și Di Stéfano au dus-o pe Real la 2-0, dar Ion Nunweiller a redus din handicap înainte de pauză, iar Frățilă a egalat imediat după pauză. A urmat o serie de trei goluri ale gazdelor, marcate de Amancio, Ignacio Zoco și Ferenc Puskás, din penalty. Pîrcălab a stabilit scorul final, 5-3, tot din penalty, în minutul 71.

Cu 4-8 la general, Dinamo a ieșit din competiție. Corespondentul Sportului popular a notat totuși că, la final, echipa „a fost aplaudată la Madrid” și că jucătorii au dat „o replică viguroasă celebrei echipe spaniole”. Real a mers până în finală, unde a pierdut cu 1-3 în fața lui Internazionale, pe 27 mai 1964, la Viena.

Primăvara: șase victorii la rând

Returul campionatului a început pe 15 martie 1964 cu un 2-0 la Constanța. Trei zile mai târziu, într-o restanță, Dinamo a câștigat cu 2-0 pe terenul Rapidului, echipa care avea să termine pe locul al doilea. Au urmat 2-1 cu Știința Cluj, 2-0 la Progresul, 2-0 cu Dinamo Pitești și 1-0 la Galați. Șase meciuri, șase victorii, toate cu cel mult două goluri marcate și cu un singur gol primit.

Seria s-a oprit în derby-ul retur. Pe 10 mai 1964, Steaua a câștigat cu 4-1. Titlul cronicii din Sportul popular vorbea despre înaintașii Stelei care au străpuns „betonul armat” al apărării dinamoviste. Arbitrul italian Giuseppe Adami a spus pentru același ziar că „victoria categorică a echipei Steaua este pe deplin meritată”. După acea etapă, Dinamo avea 28 de puncte din 19 meciuri.

În derby-urile ediției, cele două echipe și-au împărțit victoriile: 3-2 pentru Dinamo în toamnă, 4-1 pentru Steaua în primăvară.

Finalul de sezon: 40 de puncte

După înfrângerea cu Steaua, Dinamo nu a mai pierdut în campionat. A urmat un 1-1 cu Crișul Oradea, apoi 1-0 la Ploiești, cu Petrolul, pe 7 iunie, 6-0 cu UTA, pe 14 iunie, și 5-2 cu Rapid, pe 21 iunie. Pe 24 iunie, în ultima restanță, a câștigat cu 5-1 la Iași, iar pe 28 iunie a terminat 1-1 la Timișoara.

Ultima etapă s-a jucat pe 5 iulie 1964. Dinamo a învins Steagul roșu Brașov cu 6-2, iar Sportul popular a scris că echipa are „ceea ce în box se numește «punch»”, o lovitură decisivă cu care își dezechilibrează adversarul „tocmai când acesta este în atac”. Ziarul a mai notat că dinamoviștii îmbrăcau „pentru a patra oară (de trei ori consecutiv)” tricourile de campioni.

Clasamentul final: Dinamo 40 de puncte, Rapid 33, Steaua 31, Progresul 27. Dinamo a avut 18 victorii, 4 egaluri și 4 înfrângeri, cu golaverajul 65-25, și a terminat cu șapte puncte avans. Steaua a marcat mai multe goluri, 71, dar a primit 44. Știința Timișoara și Siderurgistul Galați au retrogradat.

Frățilă, golgheter la egalitate cu Pavlovici

Constantin Frățilă a terminat sezonul cu 19 goluri în campionat, la egalitate cu Cornel Pavlovici de la Steaua, în fruntea clasamentului golgheterilor. Sportul popular a consemnat că, la festivitatea de după finala Cupei, cei doi au primit câte o cupă ca golgheteri ai campionatului. Frățilă a marcat și în finala Cupei, și la Madrid.

Drumul Cupei

În Cupa României, Dinamo a intrat în șaisprezecimi, pe 1 martie 1964, cu un 3-1 la Giurgiu, cu Victoria. Din optimi, meciurile s-au jucat pe teren neutru. Pe 4 iunie, Dinamo a învins Minerul Baia Mare cu 6-0. În sferturi a avut nevoie de două meciuri cu Știința Timișoara: 0-0 după prelungiri, pe 1 iulie, și 2-1 a doua zi, în meciul rejucat. În semifinale, pe 12 iulie, a trecut de Crișul Oradea cu 1-0, după prelungiri.

Steaua ajunsese în finală după 12-0 cu CIL Blaj în optimi, 2-1 cu Rapid în sferturi și 2-1 cu CSM Sibiu în semifinale. Finala de pe 19 iulie a fost a treia întâlnire a sezonului dintre cele două echipe, după 3-2 pentru Dinamo și 4-1 pentru Steaua în campionat.

Ce a urmat

Titlul i-a adus lui Dinamo un nou loc în Cupa Campionilor Europeni, pentru ediția 1964-65. Sportul popular nota, la festivitatea din 19 iulie, că echipa „ne va reprezenta în viitoarea ediție” a competiției. Pentru drumul de până aici, sezonul 1962-63 și sezonul 1961-62.

Surse: RSSSF – Divizia A 1963-64, RSSSF – golgheterii Diviziei A, RSSSF – Cupa României, ediții complete, RSSSF – Cupa Campionilor 1963-64, detalii, labtof.ro – Dinamo București, 1963-1964, RomanianSoccer.ro – Divizia A 1963-64, RomanianSoccer.ro – Cupa României 1963-64, UEFA – Cupa Campionilor 1963-64, Sportul popular, 15 octombrie 1963, Sportul popular, 14 noiembrie 1963, Sportul popular, 19 decembrie 1963, Sportul popular, 11 mai 1964, Sportul popular, 6 iulie 1964, Sportul popular, 7 iulie 1964, Sportul popular, 20 iulie 1964.