Sari la conținut

Fotbal românesc, european și sud-american, spus ca o poveste

vineri, 6 noiembrie 2026

Știri

Un medic român din Germania, după moartea lui Jesús de Miguel: „Nu orice durere toracică după un traumatism este doar musculoscheletală”

Iuliu Torje, medic care profesează în Germania, explică ce se poate întâmpla cu inima după o lovitură puternică în piept și le cere colegilor să fie mai atenți la sportivii loviți. Mecanismul exact al morții fotbalistului spaniol nu este cunoscut.

Cristian Manolache · Declarații și opinii -
Un medic român din Germania, după moartea lui Jesús de Miguel: „Nu orice durere toracică după un traumatism este doar musculoscheletală”

Moartea lui Jesús de Miguel, atacantul lui CD Tenerife lovit involuntar cu genunchiul în piept de portarul Jesús Owono, a deschis în Spania o discuție despre doliu și despre continuarea campionatelor. În România, ea a deschis și una medicală. Iuliu Torje, medic român care profesează în Germania și fost consilier onorific al fostului ministru al Sănătății Alexandru Rogobete, a explicat, într-un text preluat de Fanatik, de ce o lovitură în piept poate fi mai periculoasă decât pare.

Cutia toracică nu e o armură

„O lovitură în piept poate opri o inimă tânără”, scrie Torje. Medicul pornește de la o idee pe care o au mulți: că inima e bine apărată de coaste. Anatomic, așa este, spune el, dar protecția „nu este absolută”. Un impact violent poate avea urmări grave asupra inimii chiar și atunci când coastele nu sunt rupte și nu se vede nicio leziune la exterior.

Prima explicație posibilă pe care o dă este fenomenul numit commotio cordis: o lovitură în zona din fața inimii, venită într-un anumit moment al bătăii, care poate declanșa o tulburare de ritm fatală. Torje enumeră și alte mecanisme posibile, precum afectarea valvelor inimii sau ruptura unor structuri care le susțin, cu o insuficiență acută a valvei mitrale.

Medicul ține totuși să sublinieze limita propriei analize: în cazul fotbalistului spaniol, mecanismul exact al decesului nu este cunoscut cu certitudine, iar explicațiile lui trebuie privite ca posibilități, nu ca un diagnostic.

Pacientul de 25 de ani

Torje a legat tragedia de un caz din propria practică: un sportiv de numai 25 de ani care, după un traumatism toracic, a suferit o ruptură a unui mușchi din interiorul inimii. De aici vine și mesajul lui, adresat în primul rând medicilor: „Nu orice durere toracică după un traumatism este doar musculoscheletală.”

Lista de investigații pe care o recomandă e concretă: electrocardiogramă, analiza troponinei atunci când e cazul, monitorizarea ritmului cardiac și, mai ales, ecografia cardiacă atunci când există suspiciunea unei leziuni a inimii. Acestea, spune el, „pot face diferența între o leziune recunoscută la timp și una trecută cu vederea”. Tragedia ar trebui să rămână, încheie medicul, „un îndemn la vigilență, responsabilitate și respect față de fiecare simptom”.

Fotbalul românesc știe ce înseamnă

Pentru fotbalul românesc, subiectul nu e abstract. Marius Șuleap a vorbit zilele acestea despre portarul Andorrei și despre propria tragedie, moartea lui Cristi Neamțu, în 2002, după o ciocnire la un antrenament al Craiovei. Iar în 2016, Patrick Ekeng s-a prăbușit pe gazon într-un meci al lui Dinamo.

În Spania, discuția continuă pe teren: sindicatul fotbaliștilor cere oprirea etapei din acest weekend, iar federația și LaLiga trebuie să decidă ce se întâmplă cu meciurile. Mesajul lui Torje privește însă dincolo de un weekend: cât de repede și cât de atent este verificat un jucător care se ridică de pe gazon după o lovitură în piept.

Sursă: Fanatik

Fotografie pe copertă: joncandy, Flickr, CC BY-SA 2.0 (sursa).

Citește și