Sari la conținut

Fotbal românesc, european și sud-american, spus ca o poveste

vineri, 6 noiembrie 2026

Povești

Steaua 1976-77: Club Brugge în Cupa Campionilor, locul doi după Dinamo și finala Cupei pierdută cu Universitatea Craiova

Cu Emeric Ienei pe bancă, Steaua a terminat campionatul pe locul doi, cu 45 de puncte, la patru de Dinamo, după ce pe 5 iunie fusese la egalitate cu ea. A ieșit din Cupa Campionilor cu Club Brugge și a pierdut finala Cupei României, 1-2 cu Universitatea Craiova.

Sorin Avram · Povești -
Steaua 1976-77: Club Brugge în Cupa Campionilor, locul doi după Dinamo și finala Cupei pierdută cu Universitatea Craiova

Duminică, 3 iulie 1977, Stadionul Republicii din București. Cu trei sferturi de oră înaintea finalei Cupei României, la cabinele Stelei, deținătoarea trofeului, apare Tudorel Stoica și anunță, după relatarea din Sportul: „Nu voi juca, nu sînt refăcut! În schimb, joacă Ion Ion!”. Adversara e Universitatea Craiova, antrenată de Constantin Deliu, a treia clasată în campionatul abia încheiat. Steaua, a doua, vine după un campionat în care, pe 5 iunie, era la egalitate de puncte cu Dinamo, dar pe care l-a terminat fără titlu.

Finala avea să se încheie cu 2-1 pentru Craiova. Potrivit cronicii din Sportul, Steaua a ratat un penalty prin Iosif Vigu, iar pe banca ei, scria reporterul Mircea M. Ionescu, după ratare „nimeni nu zice nimic”, până când Emeric Jenei, antrenorul, rupe tăcerea: „Nu-i nimic!”.

Același antrenor, alt sezon

În 1975-76, cu Emeric Ienei (ortografiat atunci Jenei) pe bancă, Steaua câștigase campionatul și Cupa, o stagiune povestită în Steaua 1975-76. Ienei a rămas antrenor principal și în ediția 1976-77. Printre oamenii de bază ai sezonului au fost portarii Vasile Iordache și Dumitru Moraru, fundașii Teodor Anghelini, Ștefan Sameș, Florin Marin și Iosif Vigu, mijlocașii Ion Dumitru, Tudorel Stoica și Ion Ion, atacanții Anghel Iordănescu, Radu Troi, Viorel Năstase, Constantin Zamfir și Marcel Răducanu.

Campionatul a început pe 22 august 1976 cu un 1-0 acasă cu FC Constanța, urmat de un 2-0 la Craiova, cu Universitatea. Pe 1 septembrie a venit derby-ul de pe terenul lui Dinamo, pierdut cu 5-2. Steaua a răspuns cu 3-0 cu Corvinul Hunedoara, pe 5 septembrie, apoi a plecat în Belgia.

Club Brugge, în Cupa Campionilor

Ca deținătoare a titlului, Steaua a jucat în Cupa Campionilor Europeni. Tragerea la sorți i-a dat-o în primul tur pe Club Brugge, campioana Belgiei. Turul s-a jucat pe 15 septembrie 1976, la Bruges, în nocturnă și pe ploaie, în fața a peste 25.000 de spectatori, după relatarea trimisului Sportului. Gazdele au deschis scorul în minutul 51, prin Roger Davies, din penalty. Radu Troi a egalat în minutul 60, dar belgienii au mai marcat o dată și au câștigat cu 2-1. Cronica din Sportul vorbea despre „un gol deosebit de prețios în condițiile deplasării”.

Returul, pe 29 septembrie, la București, a început bine. În minutul 25, Vigu a marcat, iar Steaua conducea la pauză. În minutul 71, Raoul Lambert a egalat. Scorul a rămas 1-1, iar Brugge s-a calificat cu 3-2 la general. Sportul a fost dur a doua zi: comportarea Stelei s-ar fi plasat „la un nivel cu cel puțin 50% sub randamentul general din partida de la Bruges”.

Brugge a continuat în acea ediție: a eliminat-o pe Real Madrid în turul al doilea, după 0-0 și 2-0, și a ieșit în sferturi, cu Borussia Mönchengladbach. Din cele cinci echipe românești din cupele europene ale toamnei lui 1976, doar Sportul Studențesc a trecut de primul tur, în Cupa UEFA, cu Olympiakos. Dinamo a ieșit cu Milan, A.S.A. Târgu Mureș cu Dinamo Zagreb, iar CSU Galați, finalista Cupei din 1976, cu Boavista.

O toamnă cu trei înfrângeri la rând

Între cele două meciuri cu Brugge, Steaua a făcut 1-1 cu Progresul și a învins FCM Reșița cu 3-1. Apoi, în octombrie, au venit trei înfrângeri consecutive în deplasare: 2-1 la Bacău, pe 10 octombrie, 2-0 la Târgu Mureș, cu A.S.A., pe 13 octombrie, și 2-0 cu Rapid, pe 17 octombrie.

Echipa și-a revenit în noiembrie, cu 1-0 cu Sportul Studențesc și 6-1 cu FC Argeș, pe 14 noiembrie, dar a mai pierdut la Petroșani, cu Jiul, și la Timișoara, cu Politehnica, pe 5 decembrie. Turul s-a încheiat pe 12 decembrie cu un 5-0 cu UTA.

La pauza de iarnă, Steaua avea 9 victorii, 2 egaluri și 6 înfrângeri, golaveraj 32-21 și 20 de puncte, la patru puncte de liderul Dinamo și la egalitate cu Universitatea Craiova și Jiul. Toate cele șase înfrângeri veniseră în deplasare.

1-4 la Dinamo, în Cupă

Pe 8 decembrie 1976, între ultimele două etape ale turului, Steaua a jucat în șaisprezecimile Cupei României chiar pe terenul lui Dinamo. Potrivit Sportului, tribunele s-au dovedit „neîncăpătoare”, iar terenul era „foarte greu”, pe alocuri „chiar impracticabil”. Steaua a condus cu 2-0 la pauză și a câștigat cu 4-1. Cronicarul nota că echipa „a evoluat de o manieră care a impresionat, îndeosebi pe plan ofensiv”. Partida e povestită și din partea cealaltă, în Dinamo 1976-77.

Primăvara: din urmă, până la egalitate

Returul a început pe 16 martie 1977 cu un 1-0 la Constanța, urmat de un 3-2 cu Universitatea Craiova. Pe 27 martie, derby-ul de pe terenul Stelei s-a terminat 2-2. După el, Steaua avea 25 de puncte, cu unul mai puțin decât Dinamo.

A urmat o înfrângere cu 2-1 la Hunedoara, pe 2 aprilie, apoi o serie de șapte victorii consecutive: 5-0 cu A.S.A. Târgu Mureș, pe 23 aprilie, 3-1 la Reșița, 3-0 cu SC Bacău, 2-0 cu Progresul, 4-1 cu Rapid, 2-0 la Oradea, cu FC Bihor, și 6-1 cu FCM Galați, pe 29 mai. Dinamo pierduse între timp la Constanța și pe terenul Rapidului. Pe 22 mai, după victoria cu Rapid, Steaua avea 35 de puncte, cu două mai mult decât Dinamo, care jucase însă un meci mai puțin.

Pe 5 iunie, după 1-0 cu Sportul Studențesc, Steaua și Dinamo aveau câte 41 de puncte după 29 de etape, dar Dinamo avea golaverajul mai bun. Trei zile mai târziu, Steaua a pierdut cu 2-1 la Pitești, cu FC Argeș, iar Dinamo a remizat la Craiova. Au urmat 3-1 cu Jiul, pe 12 iunie, 1-1 la Iași și 2-2 acasă cu Politehnica Timișoara, pe 26 iunie. Înaintea ultimei etape, Steaua avea 45 de puncte, iar Dinamo 47.

Clasamentul final: locul doi, cu 45 de puncte

Pe 30 iunie, Dinamo a învins Reșița cu 5-0, iar Steaua a pierdut cu 5-0 la Arad, cu UTA. Clasamentul final: Dinamo pe primul loc, cu 49 de puncte, Steaua a doua, cu 20 de victorii, 5 egaluri și 9 înfrângeri, golaveraj 72-41 și 45 de puncte, Universitatea Craiova a treia, cu 41.

Acasă și în deplasare, cifrele arată altfel. Pe teren propriu, Steaua n-a pierdut niciun meci de campionat: 14 victorii și 3 egaluri, golaveraj 52-14. În deplasare a avut 6 victorii, 2 egaluri și 9 înfrângeri. Returul a adus 25 de puncte, față de 20 în tur.

Viorel Năstase a marcat 17 goluri în campionat, iar Anghel Iordănescu 16. Golgheterul Diviziei A a fost dinamovistul Dudu Georgescu, cu 47.

Drumul spre a doua finală la rând

După victoria de la Dinamo, Cupa a continuat pentru Steaua pe 27 februarie 1977, cu un 6-0 cu Minerul Motru în optimi. Sferturile s-au jucat pe 1 iunie: 3-2 cu SC Bacău. În semifinală, pe 15 iunie, Steaua a învins Metalul București cu 4-2, după 2-0 la pauză.

Finala: Balaci, Cârțu și golul lui Florin Marin

Pe 3 iulie, arbitrul Ioan Igna a condus echipele. Steaua a jucat cu Moraru – Anghelini, Sameș, Florin Marin, Vigu – Ion Ion, Dumitru, Iordănescu – Troi, Năstase, Zamfir. Universitatea Craiova a început cu Boldici – Berneanu, Tilihoi, Ștefănescu, Purima – Donose, Balaci, Beldeanu – Crișan, Cârțu, Marcu.

Prima repriză s-a încheiat 0-0, iar la pauză, potrivit Sportului, au avut loc festivitățile de sfârșit de sezon, cu cupa de campioană înmânată antrenorului lui Dinamo, Ion Nunweiller. „Nu ratam penaltyul, alta era istoria primei reprize”, a spus Iordănescu, ieșind primul din vestiar, potrivit aceleiași relatări.

În minutul 50, Ilie Balaci a deschis scorul. Cronicarul Gheorghe Nicolaescu a descris faza: Balaci „îl driblează scurt pe Fl. Marin”, pleacă „talonat de trei adversari” și, ajuns în careu, plasează mingea pe lângă Moraru. În minutul 59, Ienei l-a înlocuit pe Dumitru cu Vasile Aelenei. În minutul 64, Sorin Cârțu a făcut 2-0, după o acțiune a lui Balaci. În minutul 72, Gabriel Zahiu a intrat în locul lui Troi.

Florin Marin a redus diferența în minutul 78, dar scorul a rămas 2-1. Trofeul a mers la Craiova. În tabăra Stelei, nota Sportul, conducerea tehnică a mers să-i felicite pe craioveni, recunoscând: „Au jucat mai bine, am jucat slab!”.

Ce a urmat

Sezonul următor, 1977-78, a început în Europa cu Barcelona: în primul tur al Cupei UEFA, Steaua a pierdut cu 5-1 la Barcelona, pe 14 septembrie 1977, și cu 3-1 la București, pe 28 septembrie. În campionat, Steaua a terminat pe primul loc, cu 41 de puncte, la egalitate cu FC Argeș, care a fost a doua.

Surse: RSSSF – Divizia A 1976-77, RSSSF – golgheterii Diviziei A, RSSSF – finalele Cupei României, RSSSF – cupele europene 1976-77, RSSSF – cupele europene 1977-78, RSSSF – Divizia A 1977-78, labtof.ro – Steaua București, 1976-1977, RomanianSoccer.ro – Divizia A 1976-77, RomanianSoccer.ro – Divizia A 1977-78, RomanianSoccer.ro – Cupa României 1976-77, National Football Teams – Steaua București 1976/77, UEFA – meciurile Cupei Campionilor 1976-77, UEFA – Club Brugge – Steaua, UEFA – Steaua – Club Brugge, UEFA – meciurile Cupei UEFA 1977-78, LPF – Balaci despre Titi Teașcă, Sportul, 16 septembrie 1976, Sportul, 30 septembrie 1976, Sportul, 9 decembrie 1976, Sportul, 4 iulie 1977.

Fotografii în buline: Emerich Jenei: dan_avraham2000, Flickr, CC BY 2.0.

Citește și