ITA, Flamura Roșie, UTA: Aradul, primul campion de după război, și cele patru titluri din 1947–1954

Duminică, 15 august 1948, pe stadionul Venus din București. ITA Arad și CFR Timișoara jucau finala Cupei României, în fața a 10.000 de spectatori. După opt minute, arădenii pierdeau cu 0-2: Iosif Kovács marcase în minutul 7, Woronkowski în minutul 8. Echipa care tocmai câștigase al doilea campionat la rând părea să rateze ultimul pas al sezonului.

Nu l-a ratat. Adalbert Kovács a redus diferența în minutul 38, Reinhardt a egalat în minutul 56, iar Băcuț a dat golul victoriei în minutul 82. Scor final: 3-2 pentru ITA. În același an, clubul din Arad câștigase și campionatul, așa că sezonul 1947-48 s-a încheiat cu eventul.

Era al treilea trofeu mare al unei echipe care exista de doar câțiva ani. În următorii șase ani aveau să mai vină două titluri și încă o Cupă, sub un alt nume: Flamura Roșie. Clubul pe care azi îl știm drept UTA a câștigat patru campionate între 1947 și 1954, primul dintre ele chiar în prima ediție a Diviziei A de după al Doilea Război Mondial.

Clubul baronului Neuman

Echipa a fost înființată de baronul Francisc Neuman, proprietarul fabricii de textile din Arad. Numele ales a fost ITA, după fabrică. Neuman voia un club după model englezesc: echipa a primit culorile alb și roșu, ca Arsenal, iar stadionul semăna cu Highbury, arena londoneză a lui Arsenal, după cum scriu atât LPF, cât și Sport.ro.

În lot au ajuns, printre alții, Gyula Lóránt, campion al României cu echipa din Arad în 1947, și Iosif Petschovschi, ajuns la Arad după război.

1946-47: campionatul se reia, Aradul îl câștigă

Războiul oprise Divizia A după sezonul 1940-41. În anii următori nu s-a mai disputat un campionat oficial complet, iar competiția a fost reluată abia în august 1946. Au participat 14 echipe, iar ITA Arad a jucat primul meci pe 25 august 1946, la Oradea, și a câștigat cu 5-1 în fața Libertății. O săptămână mai târziu, pe 1 septembrie, a învins Ciocanul București cu 1-0, la Arad.

Toamna a adus victorii mari: 6-1 la Petroșani, 8-4 cu echipa din Târgu Mureș, 6-2 pe terenul celor de la CFR Timișoara și 8-0 cu FC Craiova. Prima înfrângere a venit abia pe 1 decembrie 1946, 0-2 cu Juventus București. A doua și ultima a fost în primăvară, pe 20 aprilie 1947, 2-5 pe terenul echipei Carmen București.

La final, ITA Arad avea 44 de puncte din 26 de meciuri: 20 de victorii, 4 egaluri, 2 înfrângeri și un golaveraj de 94-35. Carmen București și CFR Timișoara au terminat cu câte 33 de puncte, la 11 puncte de campioană. Bonyhádi a marcat 26 de goluri. Așa a intrat ITA în palmares, cu primul titlu din istoria clubului.

1947-48: peste 120 de goluri și eventul

Al doilea sezon a fost și mai spectaculos ofensiv. Divizia A a avut 16 echipe, iar ITA a marcat peste 120 de goluri în campionat, cu doar 31 primite. Câteva scoruri spun totul: 11-1 pe terenul echipei Unirea Tricolor București, 7-0 cu ASA București, 11-0 cu echipa din Ploiești, 12-0 cu Jiul Petroșani, pe 15 februarie 1948. Bonyhádi a înscris singur 49 de goluri în campionat.

Arădenii au pierdut doar două meciuri și au terminat pe primul loc, înaintea celor de la CFR Timișoara și CFR București. Pe 21 martie 1948 câștigaseră cu 1-0 la Timișoara, chiar pe terenul echipei care avea să încheie pe locul 2. Pentru ASA București, echipa armatei, primul sezon în Divizia A fusese unul greu, povestit în ASA București 1947-48.

În Cupă, ITA a învins CAM Timișoara cu 6-0 în semifinala de pe 8 august 1948, apoi a venit finala de pe Venus, cu revenirea de la 0-2. Campionat și Cupă în același sezon: eventul arădean din 1948.

1949: o pauză, apoi un nume nou

Seria s-a oprit în 1948-49. Titlul a mers la ICO Oradea, iar ITA a terminat pe locul 9, cu 27 de puncte. Între timp, fotbalul românesc își schimba numele echipelor: în campionatul din 1950, jucat în sistemul primăvară-toamnă, din martie până în noiembrie, clubul din Arad apare drept Flamura Roșie, iar clubul armatei drept CCA.

1950: titlul câștigat la golaveraj

Campionatul din 1950 a avut 12 echipe și 22 de etape. Flamura Roșie a început cu o înfrângere, 1-4 la Petroșani, pe 19 martie, dar a revenit repede: 2-0 cu Dinamo București, 3-0 cu Partizanul București, 2-0 pe terenul CCA, pe 23 aprilie, și 7-1 cu Locomotiva Târgu Mureș, pe 18 iunie. În august a câștigat și la Dinamo, cu 3-1.

Ultima etapă, pe 19 noiembrie 1950, a adus la Arad chiar rivala directă, Locomotiva București. Oaspeții au câștigat cu 3-1, dar nu a fost de ajuns pentru ei. Cele două echipe au terminat cu câte 28 de puncte și cu câte 43 de goluri marcate. Diferența a făcut-o apărarea: Flamura Roșie primise 27 de goluri, Locomotiva 33. Titlul a mers la Arad datorită golaverajului. Pe locul 3 a terminat Știința Timișoara, cu 25 de puncte.

O săptămână mai târziu, pe 26 noiembrie, campioana a jucat și finala Cupei, pe Stadionul Republicii din București, în fața a 25.000 de spectatori. Flamura Roșie trecuse în semifinală de echipa din Oradea, cu 3-2, dar a pierdut finala cu CCA, 1-3. Andrei Mercea a marcat golul arădenilor în minutul 89. Partea cealaltă a acelei zile e povestită în CCA în 1950.

1951-1953: Cupa de pe stadionul 23 August

Următoarele trei campionate au mers la București. Flamura Roșie a terminat pe locul 4 în 1951, pe locul 8 în 1952 și pe locul 3 în 1953. Trofeul acestor ani a venit în Cupă. În semifinala din 1953, arădenii au remizat 2-2 cu Știința la Cluj și au mers mai departe. Finala s-a jucat pe 29 noiembrie 1953, pe stadionul 23 August, în fața a 50.000 de spectatori, din nou cu CCA. După 90 de minute fără goluri, Gheorghe Váczi a marcat în minutul 110 al prelungirilor: 1-0 pentru Flamura Roșie, a doua Cupă a României pentru clubul din Arad. Finala e povestită și din cealaltă tabără, în anul 1953 al CCA.

1954: un punct în fața CCA

Campionatul din 1954 a avut 14 echipe și s-a decis în ultimele patru etape. Înaintea meciului de pe 7 noiembrie, de la Arad, CCA avea un punct mai mult decât Flamura Roșie. Arădenii au câștigat cu 3-0 și au trecut pe primul loc.

Trei zile mai târziu, pe 10 noiembrie, Flamura Roșie a pierdut cu 0-5 la Dinamo, meci povestit în Dinamo în 1954. Avantajul a rămas totuși intact, pentru că CCA și-a jucat meciul din acea etapă abia pe 21 noiembrie. Pe 14 noiembrie, Flamura a învins Metalul Hunedoara cu 2-1, în timp ce CCA a remizat 0-0 la Petroșani. Pe 21 noiembrie, militarii au făcut 2-2 cu Metalul Câmpia Turzii, iar înaintea ultimei etape Flamura Roșie păstra un punct avans. În ultima etapă, pe 24 noiembrie, ambele au câștigat: CCA 1-0 cu Știința Timișoara, Flamura Roșie 2-0 la Timișoara, cu Locomotiva.

Clasamentul final: Flamura Roșie Arad 35 de puncte (15 victorii, 5 egaluri, 6 înfrângeri, golaveraj 37-29), CCA 34, Dinamo București 33. Al patrulea titlu al clubului venea la un singur punct distanță de locul 2. Lupta strânsă e povestită și din tabăra militarilor, în CCA în 1954.

Ce a rămas din acești ani

În opt ediții jucate între 1946 și 1954, clubul din Arad a câștigat patru campionate și două Cupe ale României, sub două nume. Ca ITA: titlurile din 1947 și 1948 și Cupa din 1948. Ca Flamura Roșie: titlurile din 1950 și 1954 și Cupa din 1953. Sport.ro a rezumat perioada într-o frază: „Dupa 10 ani de la infiintare, bilantul era incredibil – 4 titluri de campioana si 2 trofee ale Cupei Romaniei”.

Astăzi clubul se numește UTA și joacă din nou în SuperLiga. Ultimele vești despre echipă se găsesc în reacțiile de după meciul cu Petrolul.

Surse: RSSSF – campionatele României, RSSSF – Cupa României, toate edițiile, RSSSF – golgheterii Diviziei A, labtof.ro – Divizia A 1946-47, labtof.ro – ITA Arad 1946-47, labtof.ro – Divizia A 1947-48, labtof.ro – ITA Arad 1947-48, labtof.ro – Cupa României 1947-48, labtof.ro – Divizia A 1950, labtof.ro – Flamura Roșie Arad 1950, labtof.ro – Cupa României 1950, labtof.ro – Cupa României 1953, labtof.ro – Divizia A 1954, labtof.ro – Flamura Roșie Arad 1954, labtof.ro – CCA 1954, RomanianSoccer.ro – clasament 1946-47, RomanianSoccer.ro – rezultate 1946-47, RomanianSoccer.ro – clasament 1947-48, RomanianSoccer.ro – rezultate 1947-48, RomanianSoccer.ro – Cupa României 1947-48, RomanianSoccer.ro – clasament 1948-49, RomanianSoccer.ro – clasament 1950, RomanianSoccer.ro – rezultate 1950, RomanianSoccer.ro – Cupa României 1950, RomanianSoccer.ro – clasament 1951, RomanianSoccer.ro – clasament 1952, RomanianSoccer.ro – clasament 1953, RomanianSoccer.ro – Cupa României 1953, RomanianSoccer.ro – clasament 1954, RomanianSoccer.ro – 1954, etapa 23, RomanianSoccer.ro – 1954, etapa 24, RomanianSoccer.ro – 1954, etapa 25, RomanianSoccer.ro – 1954, etapa 26, LPF – Fotbalul și fabrica baronului Neuman, LPF – Rapid – UTA, din 1946, LPF – Gyula Lorant, campion cu UTA Arad, HotNews – istoria UTA, Sport.ro – „Micul Highbury”, ProSport – Rivalitate fără dușmănie, Newsweek România – De la Divizia A la Liga I, Newsweek România – CA Oradea, Lóránt și Petschovschi.