SuperLiga, pe locul 37 din 50 la minutele date jucătorilor crescuți de cluburi. Farul, excepția

Cluburile din SuperLiga își folosesc tot mai puțin propriii juniori. În clasamentul publicat miercuri de CIES Football Observatory, care compară 50 de campionate din lume după minutele jucate de fotbaliștii crescuți de clubul la care evoluează, prima ligă a României e abia pe locul 37, cu 8,8%, potrivit datelor prezentate de GSP.

Ce măsoară studiul

Institutul elvețian de la Neuchâtel are o definiție strictă pentru „jucător crescut de club”: un fotbalist care a stat cel puțin trei sezoane la acel club între 15 și 21 de ani. Nu contează unde a început să joace la copii și nici câți ani a stat la club după majorat, ci perioada de formare.

Pe această măsură, România pierde teren. Pe ultimele cinci sezoane, SuperLiga are o medie de 10,2% și ocupă locul 38, iar cifra din stagiunea curentă e cu 1,4 puncte procentuale sub cea din 2025-2026, notează GSP. Tendința nu e doar românească: potrivit CIES, 38 dintre cele 50 de campionate analizate au înregistrat o scădere față de media ultimilor cinci ani.

Cu același procent ca SuperLiga stă prima ligă din Bulgaria, care are însă o medie puțin mai bună pe ultimul cincinal.

Marile campionate, și mai jos

Paradoxul clasamentului e că România nu e cea mai slabă dintre ligile europene importante. Serie A e pe locul 42, cu 6,4%, iar Bundesliga pe 44, cu un procent similar. Premier League, cel mai bogat campionat al lumii, e pe locul 48, cu doar 5% din minute pentru jucătorii formați la club. Sub ea mai sunt doar Süper Lig din Turcia și prima divizie din Cipru.

Singura excepție printre cele cinci mari campionate e LaLiga, pe locul 6, cu aproape 20%, unde Athletic Bilbao, cu 59,7% potrivit GSP, rămâne modelul. Pe primul loc în lume e A-League din Australia, cu 22,5%, urmată de prima ligă din Paraguay, iar Superliga daneză și prima divizie argentiniană împart locul al treilea. Pentru cluburile mari, explicația e cunoscută: au bani să cumpere jucători gata formați. Pentru SuperLiga, unde banii sunt puțini, cifra e mai greu de explicat.

Farul și academia lui Hagi

În România, o echipă iese clar din tipar. La Farul, jucătorii formați în academia înființată de Gică Hagi, actualul selecționer, au primit 31,6% din minutele acestui sezon, potrivit GSP, un procent de trei ori și jumătate mai mare decât media campionatului. Dinamo are și ea câțiva tineri din propria pepinieră care joacă constant, printre ei David Irimia.

Diferența dintre Farul și restul ligii arată că problema nu e lipsa talentului, ci alegerea: o academie care produce jucători și un club dispus să-i titularizeze. Pentru naționala lui Hagi, care își caută următoarea generație, contează mai ales numărul de minute pe care tinerii le prind în SuperLiga.

Ce urmează

Discuția despre tineri se poartă de obicei în jurul vârstei. Studiul CIES pune altă întrebare: cine i-a format. Iar răspunsul, pentru majoritatea cluburilor din SuperLiga, e „altcineva”. Cluburile își vor face lotul pentru retur în ianuarie, iar transferurile de iarnă vor arăta dacă tendința continuă.

Surse: GSP, CIES Football Observatory, Weekly Post 560

Fotografie pe copertă: joncandy, Flickr, CC BY-SA 2.0 (sursa).