Sari la conținut

Fotbal românesc, european și sud-american, spus ca o poveste

miercuri, 4 noiembrie 2026

Povești

Adalbert Steiner, fundașul Chinezului: trei titluri, zece selecții și o dublă fractură la Montevideo

Campion de trei ori cu Chinezul și titular de zece ori la națională, Adalbert Steiner a jucat primul meci al României la Mondialul din 1930, cu Peru. O dublă fractură suferită în prima repriză i-a încheiat acolo cariera internațională.

Sorin Avram · Povești -
Adalbert Steiner, fundașul Chinezului: trei titluri, zece selecții și o dublă fractură la Montevideo

Luni, 14 iulie 1930, Estadio Pocitos din Montevideo. România joacă primul ei meci la un Campionat Mondial, cu Peru, iar în fața porții lui Jean Lăpușneanu stau doi fundași crescuți la Timișoara: Rudolf Bürger și Adalbert Steiner. Steiner are 23 de ani, trei titluri de campion cu Chinezul și nouă meciuri la națională. Meciul cu Peru va fi al zecelea. Și ultimul.

Încă din prima repriză, Steiner a rămas la pământ după o intrare dură a unui adversar. Diagnosticul: dublă fractură la piciorul drept. A fost scos de pe teren și dus la spital. Schimbările nu existau pe atunci, așa că tricolorii au jucat restul meciului cu un om mai puțin. Au câștigat totuși cu 3-1, prin golurile lui Adalbert Deșu, Constantin Stanciu și Nicolae Kovacs. A doua zi, cronica din Gazeta Sporturilor purta subtitlul „Steiner grav rănit”, potrivit Pressalert, care a citat numărul 793 al ziarului.

Steiner II, de la Unirea la Chinezul

Adalbert Steiner s-a născut pe 24 ianuarie 1907, la Timișoara, dată și loc pe care le dau la fel RomanianSoccer.ro, RSSSF și clubul Ripensia. În lumea fotbalului a fost cunoscut drept Steiner II, pentru că fratele lui mai mare, Rudolf, juca și el la cel mai înalt nivel și era Steiner I.

A început ca junior la Unirea Timișoara, iar în 1922 a ajuns la juniorii Chinezului, clubul care domina atunci fotbalul românesc. Ripensia și Pressalert notează amândouă că tot acolo, la juniori, a fost mutat în apărare, pe postul pe care avea să-și facă numele. În 1924, la 17 ani, a fost promovat la prima echipă.

A prins exact sfârșitul celei mai lungi serii din istoria clubului. Chinezul a câștigat șase titluri la rând, din 1921-22 până în 1926-27, iar ultimele trei, cele din 1924-25, 1925-26 și 1926-27, l-au avut pe Steiner în lot. Pressalert scrie că a fost titular în toate trei, iar RomanianSoccer.ro îl trece printre fundașii loturilor campioane din 1925-26 și 1926-27. Pe același teren juca și fratele lui, Rudolf, campion la rândul lui cu Chinezul.

După ce seria Chinezului s-a încheiat, Steiner a trecut la CA Timișoara, ultimul club din cariera lui, potrivit RomanianSoccer.ro și Pressalert.

Debutul alături de frate

Prima selecție a venit pe 7 mai 1926, la Istanbul, pe stadionul Taksim. Turcia – România 1-3, un amical cu antrenorul Teofil Morariu pe banca tricolorilor. În formula României apăreau, unul lângă altul, ambii frați Steiner, amândoi la debut. Fișele de meci de pe RSSSF și RomanianSoccer.ro îi trec pe amândoi titulari.

Drumurile lor la națională s-au despărțit repede. Rudolf a strâns cinci selecții, ultima în 1928. Adalbert a rămas în echipă până în vara lui 1930 și a jucat cel puțin un meci în fiecare an dintre 1926 și 1930:

  • 1926: Turcia – România 1-3 (Istanbul)
  • 1927: România – Iugoslavia 0-3 și România – Polonia 3-3 (ambele la București)
  • 1928: România – Turcia 4-2 (Arad)
  • 1929: România – Bulgaria 3-0, România – Iugoslavia 2-3 și România – Iugoslavia 2-1 (toate la București)
  • 1930: Iugoslavia – România 2-1 (Belgrad), România – Grecia 8-1 (București) și România – Peru 3-1 (Montevideo)

Zece meciuri, niciun gol, șase victorii, un egal și trei înfrângeri. Cifra de zece selecții și data debutului apar identic în lista de selecții a RSSSF și în fișa jucătorului de pe RomanianSoccer.ro.

Cupa Balcanică și ultimele meciuri dinaintea Mondialului

Două dintre meciurile lui Steiner au contat pentru prima ediție a Cupei Balcanice, competiția disputată între 1929 și 1931 și câștigată de România. Pe 6 octombrie 1929, la București, tricolorii au învins Iugoslavia cu 2-1. Pe 25 mai 1930, tot la București, au trecut de Grecia cu 8-1, într-un meci în care Rudolf Wetzer a marcat de cinci ori. În ambele, Steiner a jucat fundaș, alături de Bürger. Turneul s-a încheiat abia în 1931, la Atena, iar povestea acelui final e spusă în portretul lui Samuel Zauber.

În primăvara lui 1930, Steiner și Bürger au format cuplul de fundași în ambele meciuri ale naționalei, la Belgrad, cu Iugoslavia, și la București, cu Grecia. Antrenorul Constantin Rădulescu i-a luat pe amândoi în lotul de 15 jucători care a plecat spre Uruguay, la bordul vasului Conte Verde, și i-a păstrat împreună și pentru primul meci.

Montevideo: o repriză și un spital

Meciul cu Peru, povestit pe larg în portretul lui Jean Lăpușneanu, a fost unul aspru. Pentru Steiner, s-a încheiat înainte de pauză. Ripensia, Pressalert și buletinul Ligii Profesioniste de Fotbal vorbesc toate de o dublă fractură. Iosif Steiner, fiul fundașului, i-a precizat natura pentru Pressalert, din amintirile tatălui: „fractură dublă de tibie și peroneu”.

Steiner a rămas internat la Montevideo. Pentru al doilea meci, cel cu Uruguay, de pe 21 iulie, Rădulescu a trebuit să-și refacă apărarea: Iosif Czako a intrat lângă Bürger, iar RomanianSoccer.ro îl trece pe Steiner printre jucătorii nefolosiți. România a pierdut cu 0-4 în fața gazdelor, viitoarele campioane mondiale. Despre acel meci se poate citi în portretul lui Iosif Czako, iar despre partenerul lui de apărare, în portretul lui Rudolf Bürger.

Drumul spre casă a fost mai greu pentru el decât pentru ceilalți. „Ceilalți mai coborau în diferite porturi, el nu se putea mișca”, își amintea fiul lui pentru Pressalert.

Sfârșitul carierei

Meciul cu Peru a rămas ultimul lui Steiner la națională: atât RSSSF, cât și RomanianSoccer.ro îi închid cariera internațională pe 14 iulie 1930. Nici cariera de club n-a mai continuat mult. Ripensia scrie că, după accidentarea de la Montevideo, a fost nevoit să renunțe la fotbalul de performanță, iar Pressalert notează că s-a retras definitiv după o nouă fractură la același picior.

Steiner a avut doi fii, Iosif și Adalbert, pomeniți atât în articolul Ripensiei, cât și în cel din Pressalert. Iosif a fost cel care a povestit, pentru Pressalert, amintirile tatălui despre Uruguay.

Ce rămâne

Bilanțul lui Adalbert Steiner încape în câteva rânduri: trei titluri cu Chinezul, zece selecții la națională, două victorii în Cupa Balcanică pe care România a câștigat-o și o singură repriză la Montevideo, încheiată cu o dublă fractură. Numele lui stă în fișa primei victorii a României la un Campionat Mondial, chiar dacă n-a apucat să vadă finalul acelui meci. Cine vrea să refacă toată echipa de atunci are, în seria noastră, și poveștile colegilor lui de lot.

Surse: RSSSF – World Cup 1930, meciurile complete; RSSSF – jucătorii României la turneele finale; RSSSF – selecțiile jucătorilor României; RSSSF – naționala României 1922–1929, fișele meciurilor; RSSSF – naționala României 1930–1939, fișele meciurilor; RSSSF – campioanele României; RomanianSoccer.ro – Adalbert Steiner II; RomanianSoccer.ro – campioanele României și loturile lor; RomanianSoccer.ro – naționala în 1926, 1927, 1928, 1929, 1930; National Football Teams – Adalbert Steiner; Ripensia Timișoara – „În amintirea legendelor: Adalbert Steiner”; Pressalert – „Cel mai ghinionist timișorean de la Montevideo”; LPF – „La început a fost Peru”; LPF – „Pe Centenario, la Montevideo”.

Citește și