Costel Câmpeanu, fostul portar al Gloriei Bistrița, recunoaște: „Da, am jucat în blaturi”. Cum descrie „Cooperativa” anilor ’90

Costel Câmpeanu a apărat poarta Gloriei Bistrița în 470 de meciuri de prima divizie și a ridicat Cupa României în 1994. La 61 de ani, fostul căpitan al echipei lui Jean Pădureanu a vorbit, într-un interviu pentru ProSport, despre partea pe care fotbalul românesc al acelor ani a preferat s-o țină sub preș: meciurile aranjate. „Da, am jucat în blaturi, dar alea erau vremurile de atunci”, a spus el.

„Eram doar niște pioni”

După 1990, mai multe cluburi din Divizia A funcționau, în presa vremii, sub o poreclă care spunea totul: „Cooperativa”. Principiul era simplu, câștigi acasă, pierzi în deplasare, iar punctele se împart astfel încât nimeni din grup să nu retrogradeze. Gloria Bistrița era, potrivit ProSport, una dintre echipele prinse în acest sistem.

Câmpeanu nu neagă nimic, dar spune că decizia nu le aparținea jucătorilor. „Noi, jucătorii, eram doar niște pioni pe o tablă de șah”, a declarat el. Povestește că s-a certat de mai multe ori cu „nea Jean”, cum îi spuneau fotbaliștii patronului, și că a acceptat „o dată, de două ori, de trei ori”, până când a început să-i fie rușine. Motivul era și unul de meserie: ziariștii cu experiență din tribune vedeau repede ce se întâmplă.

Fostul portar descrie fără menajamente cum arăta un gol „comandat”. Lăsa să intre mingea din lovituri libere sau ieșea greșit la centrări. „Luam goluri de cascadorii râsului”, a recunoscut el.

Accidentările care nu existau

Cea mai neașteptată parte a interviului e felul în care spune că încerca să scape. Când patronul venea cu o nouă înțelegere, Câmpeanu se declara lovit, iar în poartă intrau colegii lui, Emilian Dolha sau Călin Albuț. „Mă saturasem”, a explicat el, legând totul de un vis pe care nu l-a atins niciodată: echipa națională.

Concurența era oricum uriașă. În anii aceia, naționala avea portari precum Silviu Lung, Bogdan Stelea, Florin Prunea, Dumitru Stângaciu sau Florin Tene. Câmpeanu se întreba cum ar fi putut spera „la vreo convocare”, care consideră că aranjamentele din campionat îi închideau oricum drumul spre lot.

„Nu e corect să i se arunce doar lui în cap”

Jean Pădureanu, „Lordul” de la Bistrița, a murit în 2016, după o viață legată de Gloria. Fostul lui portar refuză să-l transforme în singurul vinovat. Câmpeanu susține că „prostiile” existau și înainte de 1989, când, în opinia lui, „jumătate de echipe erau cu Dinamo și jumătate cu Steaua”, și că după Revoluție nu doar Bistrița intra în asemenea înțelegeri. „Nu e corect să i se arunce doar lui în cap!”, a spus el.

Paradoxul e că aceeași perioadă e amintită ca epoca de aur a fotbalului românesc. Generația lui Gheorghe Hagi se califica la Mondiale și Europene, iar succesele naționalei acopereau, cum observă și ProSport, realitatea din campionatul intern. Câmpeanu nu neagă valoarea acelor ani. Spune că pe lângă stranieri existau „fotbaliști buni” și în Divizia A și că acum nu mai avem „nici 20–30%” din ce era atunci.

O mărturie rară

Fostele vedete ale campionatului românesc vorbesc rar, cu nume și exemple, despre meciurile aranjate. Mărturia lui Câmpeanu nu aduce dovezi noi despre partide anume și nici nu numește meciuri, dar arată din interior cum era trăit sistemul de cei care stăteau în poartă. Săptămâna trecută, același Câmpeanu vorbea, tot pentru ProSport, despre victoria actualei Gloria Bistrița cu FCSB în Cupa României. De data aceasta, a vorbit despre Gloria lui și despre ce n-a putut spune atunci.

Surse: ProSport

Fotografie pe copertă: joncandy, Flickr, CC BY-SA 2.0 (sursa).

Fotografii în buline: Gheorghe Hagi: Gheorghe_Hagi3.jpg: User:Dan avraham2000 derivative work: Ionutzmovie (talk), Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0.