Boca – River: de pe malul Riachuelo până la Bernabéu

Madrid, 9 decembrie 2018, seara târziu. Pe Santiago Bernabéu, stadionul lui Real Madrid, se joacă ultimele secunde ale prelungirilor unei finale de Copa Libertadores. Boca Juniors a urcat aproape toată echipa în atac, ca să mai prindă un gol. Mingea e respinsă, iar Gonzalo „Pity” Martínez pleacă singur spre o poartă goală. Când o împinge în plasă, River Plate devine campioana Americii de Sud. La zece mii de kilometri de Buenos Aires, cel mai mare derby al continentului primea cel mai ciudat final posibil.

Ca să înțelegi cum au ajuns Boca și River să-și dispute cel mai important meci al istoriei lor în capitala Spaniei, trebuie să te întorci cu mai bine de un secol în urmă, pe malul unui râu din sudul orașului.

Doi vecini din La Boca

La Boca este cartierul portuar al capitalei argentiniene, acolo unde râul Riachuelo se varsă în Río de la Plata. La începutul secolului trecut era cartierul docherilor și al imigranților, mulți dintre ei italieni. Aici s-au născut amândouă cluburile.

River Plate a apărut primul, pe 25 mai 1901. Boca Juniors a fost fondat pe 3 aprilie 1905, într-o piațetă din cartier, de un grup de tineri fii de imigranți italieni, printre care Esteban Baglietto, Santiago Sana, Alfredo Scarpatti și frații Juan Antonio și Teodoro Farenga. Identitatea genoveză a cartierului i-a dat clubului porecla care a rămas până azi: „Xeneizes”, adică genovezii, în dialectul din Genova. Despre culorile albastru și galben circulă o poveste frumoasă, greu de dovedit cu acte: se spune că, neputând să se înțeleagă asupra culorilor, fondatorii au hotărât să le ia de pe steagul primei nave care intra în port, iar prima a fost una suedeză.

Primul meci oficial dintre cele două echipe s-a jucat pe 24 august 1913, pe terenul lui Racing, la Avellaneda. River a câștigat cu 2-1. Era doar începutul unei rivalități între doi vecini.

River pleacă spre nord

Vecinătatea nu a durat. În 1923, River a părăsit La Boca din motive economice și s-a mutat în nordul elegant al orașului, pe un teren închiriat la intersecția Alvear și Tagle, în Recoleta. Mutarea a schimbat identitatea clubului. La începutul anilor ’30, după transferurile scumpe ale lui Carlos Peucelle și Bernabé Ferreyra, River a primit porecla pe care o poartă și azi: „Millonarios”, milionarii.

Rivalitatea a căpătat atunci și o dimensiune socială, repetată de generații: Boca, clubul cartierului muncitoresc din sud, și River, clubul care se mutase în cartierele bogate din nord. Ca orice imagine simplă, nu spune tot adevărul despre suporterii celor două echipe, dar a rămas parte din folclorul derby-ului.

Fiindcă terenul din Recoleta nu era al lui, River avea nevoie de o casă proprie. Președintele Antonio Vespucio Liberti a cumpărat în 1934 un teren mlăștinos lângă Río de la Plata, într-o zonă atât de pustie încât i se spunea „Siberia de Núñez”. Acolo a fost ridicat Estadio Monumental, inaugurat în mai 1938 cu un meci împotriva lui Peñarol. Oficial, stadionul se află în cartierul Belgrano, dar pentru toată lumea a rămas „Monumentalul din Núñez”.

Bombonera, stadionul care tremură

Boca a rămas în La Boca. Pe locul vechiului său teren din lemn, clubul a construit un stadion pe o singură parcelă îngustă de oraș, cu tribune foarte abrupte, proiectat de inginerul José Luis Delpini. A fost inaugurat pe 25 mai 1940, cu un amical împotriva lui San Lorenzo. Potrivit poveștii păstrate în club, forma lui le-a amintit constructorilor de o cutie de bomboane, iar de aici vine numele sub care îl știe toată lumea: La Bombonera. Oficial, stadionul se numește astăzi Alberto J. Armando, după unul dintre cei mai importanți președinți ai clubului.

Așa s-a fixat geografia Superclásico-ului: Bombonera în sud, lângă Riachuelo, Monumental în nord, lângă Río de la Plata, două stadioane în capete diferite ale aceluiași oraș și două lumi care se privesc de peste oraș.

Zilele grele

Derby-ul are și pagini întunecate. Pe 23 iunie 1968, după un 0-0 pe Monumental, o busculadă la Poarta 12, pe unde ieșeau suporterii lui Boca, a ucis 71 de oameni. A rămas cea mai mare tragedie de pe un stadion din istoria Argentinei, iar cauzele ei nu au fost niciodată lămurite pe deplin.

Au urmat decenii de dueluri pe teren. În 2004, cele două echipe s-au întâlnit în semifinalele Copei Libertadores, iar Boca a trecut mai departe după lovituri de departajare, pe Monumental. În iunie 2011, River a trăit cea mai grea zi a sa: a retrogradat pentru prima dată în istorie, după barajul pierdut cu Belgrano.

În 2015, un nou capitol negru s-a scris pe Bombonera. Pe 14 mai, în returul optimilor Copei Libertadores, jucătorii lui River au fost atacați cu un spray iritant în tunelul de acces, la pauză. Meciul a fost suspendat, iar CONMEBOL a eliminat-o pe Boca din competiție. River a mers mai departe și a câștigat trofeul în acel an.

Finala pe care o aștepta toată Argentina

În 58 de ani de Copa Libertadores, Boca și River nu se întâlniseră niciodată în finală. În 2018 s-a întâmplat. Era și ultima ediție cu finala în două manșe.

Prima manșă trebuia să se joace pe Bombonera sâmbătă, 10 noiembrie, dar o ploaie torențială a inundat terenul, iar meciul a fost amânat cu o zi. Duminică, 11 noiembrie, Boca a condus de două ori. Ramón Ábila a deschis scorul în minutul 34, iar Lucas Pratto a egalat aproape imediat. Darío Benedetto a adus-o din nou pe Boca în față cu un gol cu capul în prelungirile primei reprize, dar în minutul 61 fundașul Carlos Izquierdoz a marcat în propria poartă. 2-2, totul se decidea pe Monumental.

Atacul asupra autocarului

Returul era programat sâmbătă, 24 noiembrie, cu stadionul plin. Nu s-a mai jucat. În drum spre Monumental, autocarul lui Boca a fost atacat de suporteri ai lui River cu pietre și alte obiecte, care au spart geamurile. Mai mulți jucători au fost răniți, iar căpitanul Pablo Pérez a ajuns la spital. Meciul a fost amânat întâi pentru a doua zi, apoi din nou, fără o dată stabilită.

CONMEBOL a hotărât în cele din urmă ca returul să se joace în afara Argentinei, iar Real Madrid și-a oferit stadionul. A fost prima finală din istoria Libertadores jucată în afara Americii Latine. Decizia a fost contestată de ambele cluburi și de multe nume mari ale fotbalului argentinian. Luis César Menotti, campion mondial cu Argentina ca antrenor în 1978, a numit mutarea „o aberație”, potrivit Reuters.

Noaptea de la Bernabéu

Pe 9 decembrie 2018, tribunele Bernabéului au fost împărțite între suporterii celor două echipe, o imagine rară pentru un Superclásico, unde de ani buni fanii oaspeților nu mai au voie pe stadion. Antrenorul lui River, Marcelo Gallardo, era suspendat, așa că echipa a fost condusă de pe bancă de secundul său, Matías Biscay.

Boca a deschis scorul în minutul 44: Benedetto a scăpat pe contraatac și l-a învins pe Franco Armani. River a egalat în minutul 68, după o fază colectivă încheiată de Pratto. La 1-1, finala a mers în prelungiri. La începutul lor, columbianul Wílmar Barrios a primit al doilea cartonaș galben, iar Boca a rămas în zece oameni.

În minutul 109, un alt columbian a decis trofeul. Juan Fernando Quintero a șutat puternic cu stângul, iar mingea a intrat în poartă pe sub transversală. Boca a aruncat totul în atac, iar în ultimele secunde Pity Martínez a fugit spre poarta goală: 3-1, 5-3 la general.

Pentru River a fost a patra Copa Libertadores din istorie. Pentru Boca, care putea ajunge la șapte titluri, a fost o înfrângere greu de dus. „Vrem să ne bucurăm de asta, pentru că nu cred că vom mai câștiga vreodată o cupă așa, împotriva lui Boca”, spunea Pratto după meci, potrivit Reuters.

Ce a rămas după Madrid

Finala de la Madrid a încheiat și o epocă a competiției: din 2019, Copa Libertadores se decide într-un singur meci, pe teren dinainte stabilit. Nicio altă finală nu va mai avea tur pe Bombonera și retur pe Monumental.

Superclásico-ul a rămas însă ce a fost mereu: meciul la care se oprește Argentina. Bombonera e tot în La Boca, lângă Riachuelo, unde au început amândouă cluburile, iar Monumentalul e tot în nord, acolo unde l-a dus Liberti. Ori de câte ori Boca și River se întâlnesc, pe unul sau pe celălalt stadion, se joacă din nou o poveste care a început pe același mal de râu, acum mai bine de un secol, și care a ajuns, într-o seară de decembrie, până în inima Madridului.

Surse: RSSSF (Boca Juniors), Perfil 442 (istoria lui Boca), La Capital / Télam (80 de ani de Bombonera), Perfil 442 (primul Superclásico oficial), La Página Millonaria, C5N (Alvear y Tagle), Perfil 442 (Poarta 12), Calciomercato, Cooperativa (2004), Goal (retrogradarea lui River), AP (2015), Buenos Aires Times (prima manșă), Al Jazeera (atacul asupra autocarului), ESPN, Reuters, prin Al Jazeera (finala de la Madrid), FIFA, Wikipedia (finala 2018), Wikipedia (Superclásico).