Emilian Hulubei: „Vreo 500 de litigii” în 2026 și un fond FIFA de 20 de milioane pentru jucătorii cluburilor falimentare

Pentru unii fotbaliști români, decembrie nu înseamnă doar ultimele etape ale turului, ci și drumul spre un avocat. Emilian Hulubei, președintele Asociației Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori (AFAN), a spus joi, la GSP Live, că sindicatul a gestionat în 2026 „vreo 500” de litigii și că cele mai grele două luni abia urmează.

Valul de memorii de dinaintea sărbătorilor

Explicația lui Hulubei ține mai mult de oameni decât de cifre. Spre sfârșitul anului, spune el, răbdarea jucătorilor se termină: „Vin sărbătorile, jucătorii se satură de promisiuni și atunci aleg să depună memorii în perioadele astea”, a declarat președintele AFAN pentru Gazeta Sporturilor.

Harta datoriilor din SuperLiga nu e nouă. Două cluburi joacă în insolvență, CFR Cluj și Petrolul, iar alte două, UTA și Oțelul, sunt în concordat preventiv, procedura prin care o firmă cu datorii încearcă să evite falimentul. Despre planul AFAN de a schimba legea, astfel încât astfel de cluburi să nu mai poată evolua în prima ligă, am scris aici.

UTA, salvată de o înțelegere cu jucătorii

Cel mai concret exemplu dat de Hulubei a fost cel al clubului din Arad. UTA și-a eșalonat datoriile către ANAF, iar cu jucătorii s-a ajuns la o înțelegere: banii au fost plătiți „ușor-ușor”, în tranșe. „Dacă nu erau de acord, riscam să intre clubul în insolvență și atunci nu făceam nimic, nu mai reușeam să recuperăm niciun ban pentru jucători”, a explicat el.

Pe lista cu probleme a mai pus Oțelul, care „a mai avut probleme financiare și are în continuare”, și Voluntari, unde sunt „mici întârzieri”. La CFR Cluj, odată cu insolvența, drumul memoriilor la federație s-a închis, iar restanțele se mai pot cere doar în instanța civilă. Potrivit GSP, Sepsi și Csikszereda nu au achitat încă toate primele de promovare.

Există și o veste bună. Vineri, 6 noiembrie, cluburile din SuperLiga încasează o tranșă din drepturile TV. „Încep să se emită facturile și mă aștept ca majoritatea cluburilor din Liga 1 să-și rezolve problemele”, a spus Hulubei. Mai expuse rămân Liga a 2-a și Liga a 3-a, unde banii de televiziune lipsesc, iar 11 echipe trăiesc din bani publici, la mâna unei rectificări de buget.

Fondul FIFA: 20 de milioane în patru ani

Partea cea mai puțin cunoscută a discuției a fost despre fondul negociat de FIFPro, sindicatul mondial al fotbaliștilor, cu FIFA, pentru jucătorii ale căror cluburi s-au desființat, au intrat în insolvență sau au dat faliment. Potrivit lui Hulubei, sunt 5 milioane de euro pe an, 20 de milioane în patru ani, împărțite după un algoritm care ține cont de numărul de cereri depuse în toată lumea. AFAN se pregătește să-i ajute pe jucători să aplice, probabil în decembrie.

Fondul a mai existat între 2019 și 2022, iar România a fost mereu în frunte la numărul de cereri, pe locurile 2 și 3, după Grecia, China și Arabia Saudită, care au ocupat pe rând primul loc. În 2020, spune Hulubei, jucătorii români și-au recuperat banii aproape integral, cu sume între 9.000 și 75.000 de euro. E o statistică cu două fețe: arată cât de bine știe sindicatul să lupte pentru oamenii lui, dar și câte cluburi românești au dispărut lăsând salarii neplătite.

Ce urmează

Primul test vine chiar de vineri, odată cu banii de la televiziune. Dacă restanțele se sting, iarna poate fi mai liniștită decât anunță cifrele. Dacă nu, AFAN se așteaptă la un decembrie aglomerat, iar discuția despre cluburile care joacă în insolvență va reveni în prim-plan, odată cu proiectul de lege pe care sindicatul vrea să-l vadă votat în 2027.

Surse: Gazeta Sporturilor (GSP Live).

Fotografie pe copertă: joncandy, Flickr, CC BY-SA 2.0 (sursa).