40 de ani de la ziua în care Alex Ferguson a ajuns la Manchester United

Acum exact 40 de ani, într-o joi de noiembrie, Manchester United și-a schimbat antrenorul. Pe 6 noiembrie 1986, clubul de pe Old Trafford renunța la Ron Atkinson și îl aducea pe Alex Ferguson, un scoțian de 44 de ani care tocmai făcuse din Aberdeen o echipă de temut în Europa. Nimeni nu putea ști atunci că numirea va dura 26 de ani și va schimba felul în care se vorbește despre fotbalul englez.

Un început fără nimic din legendă

United-ul pe care l-a găsit Ferguson era departe de imaginea de azi. Echipa stătea în partea de jos a clasamentului primei ligi engleze, aproape de retrogradare, iar noul antrenor avea să povestească mai târziu că a fost descurajat de forma fizică a jucătorilor și de cât de mult se bea în vestiar. Ordinea a fost prima lui grijă, înaintea tacticii.

Debutul a venit sâmbătă, 8 noiembrie 1986, pe terenul lui Oxford United, și a fost o înfrângere: 0-2, cu goluri marcate de John Aldridge și Neil Slatter. A urmat un 0-0 la Norwich, iar prima victorie a venit abia în al treilea meci, 1-0 cu Queens Park Rangers, pe Old Trafford. Până în mai, echipa a urcat pe locul 11. Nu era o minune, dar era suficient cât clubul să aibă răbdare.

Răbdarea a fost pusă la încercare. În iarna lui 1990, o parte din suporteri cereau plecarea lui. Un gol al lui Mark Robins în Cupa Angliei, cu Nottingham Forest, a devenit apoi începutul unei alte povești: United a câștigat trofeul în acea primăvară, iar un an mai târziu a luat și Cupa Cupelor.

Cantona, „clasa lui ’92” și noaptea de la Barcelona

Titlul așteptat de 26 de ani a venit în 1993, în primul sezon al Premier League, cu Eric Cantona, adus de la Leeds, drept motor al echipei. Apoi Ferguson a făcut un pariu pe care puțini l-ar fi riscat: a lăsat să plece jucători consacrați și a mizat pe tinerii crescuți de club, David Beckham, Ryan Giggs, Paul Scholes și frații Gary și Phil Neville. A fost criticat la început și a câștigat din nou campionatul.

Vârful a venit pe 26 mai 1999, pe Camp Nou. Condusă de Bayern München cu 1-0 până în minutul 90, United a marcat de două ori în prelungiri, prin Teddy Sheringham și Ole Gunnar Solskjær, și a încheiat primul „treble” din istoria fotbalului englez. De acolo s-a născut și expresia „Fergie Time”, minutele de la final în care echipa lui părea să nu piardă niciodată. Despre acel an am scris pe larg în povestea anului 1999.

A doua Ligă a Campionilor a venit în 2008, la Moscova, după loviturile de departajare cu Chelsea, cu o echipă reconstruită în jurul lui Cristiano Ronaldo și Wayne Rooney. Când s-a retras, în mai 2013, Ferguson strânsese 38 de trofee cu United, între care 13 titluri de campion, cinci Cupe ale Angliei și două Ligi ale Campionilor. Ultimul meci a fost un 5-5 la West Bromwich, pe 19 mai 2013.

Oțelul, CFR și noaptea în care Clujul a câștigat pe Old Trafford

În cei 26 de ani, Ferguson a dat și peste echipe românești. În toamna lui 2011, Oțelul Galați, campioana surpriză a României, a nimerit în grupa lui United din Liga Campionilor. Pe 18 octombrie, la București, englezii au câștigat cu 2-0 prin două penalty-uri transformate de Rooney, în minutele 64 și 90. Returul, pe 2 noiembrie, s-a terminat tot 2-0, cu un gol al lui Antonio Valencia în minutul 8 și un autogol al lui Cristian Sârghi aproape de final.

Un an mai târziu a venit rândul lui CFR Cluj. United a câștigat cu 2-1 la Cluj, pe 2 octombrie 2012, după ce Pantelis Kapetanos deschisese scorul. Pe 5 decembrie însă, în ultima etapă a grupei, Clujul a învins pe Old Trafford, 1-0, cu golul lui Luís Alberto din minutul 56. Victoria nu i-a ajuns pentru optimi, dar rămâne una dintre cele mai frumoase seri ale unei echipe românești în Anglia, obținută în ultimul sezon al lui Ferguson pe bancă.

Umbra lungă a unui mandat

De la plecarea lui, United a trecut prin mulți antrenori. Fiecare a fost comparat cu omul care, pe vremea lui, părea să controleze totul, de la vestiar la conferințele de presă. Astăzi, pe banca echipei stă Michael Carrick, unul dintre jucătorii lui Ferguson din ultimele șapte sezoane ale mandatului, care după remontada cu Roma vorbea despre „lucrurile magice” care se întâmplă pe Old Trafford.

Patruzeci de ani mai târziu, întrebarea de la Manchester e aceeași: cum mai construiești ceva care să dureze? Răspunsul lui Ferguson, în 1986, a fost unul simplu și greu de copiat: timp, disciplină și curajul de a-i pune pe tineri în echipă înainte să fie gata.

Surse: Fanatik, Wikipedia, Wikipedia, sezonul 2011-12 al lui United, 11v11, Sky Sports, 11v11, United – CFR.

Fotografie pe copertă: joncandy, Flickr, CC BY-SA 2.0 (sursa).