Sari la conținut

Fotbal românesc, european și sud-american, spus ca o poveste

joi, 5 noiembrie 2026

Povești

Dinamo 1966-67: locul doi la două puncte de Rapid, Frățilă golgheter și eliminare cu Progresul în Cupă

Cu Traian Ionescu pe bancă, Dinamo a terminat ediția 1966-67 a Diviziei A pe locul al doilea, cu 32 de puncte, la două de Rapid, campioană pentru prima dată. Constantin Frățilă a marcat 11 goluri în campionat, iar în Cupă echipa a fost eliminată în optimi de Progresul.

Sorin Avram · Povești -
Dinamo 1966-67: locul doi la două puncte de Rapid, Frățilă golgheter și eliminare cu Progresul în Cupă

Duminică, 11 iunie 1967, ultima etapă a Diviziei A. Dinamo primește UTA pe stadionul „23 August” din București, în timp ce Rapid joacă la Ploiești, cu Petrolul. Înaintea acestei zile, giuleștenii aveau 33 de puncte, iar dinamoviștii 31. „Abia mîine, în ultima etapă, se hotărăște campioana”, anunța Sportul popular cu o zi înainte.

În minutul 3, Ion Haidu a deschis scorul pentru Dinamo. Au urmat multe ocazii ratate de dinamoviști, iar în ultimul minut Șchiopu a egalat pentru arădeni, după un corner. Scor final 1-1, în fața a 7.000 de spectatori, după cifra Sportului popular. La Ploiești s-a terminat 0-0, iar Rapid a devenit campioana României pentru prima dată în istoria clubului. Cronicarul Sportului popular scria a doua zi că avea „chiar impresia că fotbaliștii bucureșteni sînt mulțumiți cu locul 2”.

Dinamo a terminat ediția 1966-67 pe locul al doilea, la două puncte de campioană. După locul al treilea din sezonul precedent, echipa a fost din nou în lupta pentru titlu și a fost lider, pe rând, în toamnă și în primăvară.

Traian Ionescu pe bancă

Antrenorul lui Dinamo în acest sezon a fost Traian Ionescu. Sportul popular îl trecea pe lista antrenorilor echipei în prezentarea loturilor din august 1966, iar revista Fotbal îl prezenta, în primăvara lui 1967, drept „antrenorul Traian Ionescu”, mulțumit de „noul contingent” de tineri din lotul său.

În aceeași prezentare de dinaintea primei etape, Ion Nunweiller (Nunweiller III) le spunea cititorilor Sportului popular că echipa se pregătise cu gândul de a redeveni prima echipă a țării. În apărare, el juca „libero”. Cronicile vremii revin des asupra acestui rol, iar Sportul popular scria după primul derby că el dădea apărării „mult calm și, în special, multă siguranță”.

În meciul cu UTA din ultima etapă, Dinamo a jucat cu Ilie Datcu în poartă, cu Pârvu, Nunweiller III, Dinu și Ștefan în apărare, cu Ghergheli și Radu Nunweiller (Nunweiller VI) la mijloc și cu Grozea, Constantin Frățilă, Octavian Popescu și Haidu în față. Frățilă a fost înlocuit în a doua repriză de Nuțu.

Lider după patru etape, al doilea la pauza de iarnă

Campionatul a început pe 21 august 1966 cu un 4-1 cu Universitatea Craiova. Au urmat 3-1 la Pitești, cu Dinamo, un 1-1 cu Steaua și 4-0 cu Universitatea Cluj. După patru etape, Dinamo avea 7 puncte și golaverajul 12-3. „Un nou lider: Dinamo București”, titra Sportul popular pe 12 septembrie.

Toamna a avut însă și trei înfrângeri în patru meciuri: 0-3 la Ploiești, cu Petrolul, 0-1 cu Steagul roșu Brașov și 2-4 la Timișoara, cu Politehnica. Între ele, pe 2 octombrie, Dinamo a învins Rapidul cu 2-1. A urmat 2-1 cu CSMS Iași și 1-2 la Constanța, cu Farul, pe 6 noiembrie. Turul s-a încheiat cu 2-0 cu Progresul, 1-0 cu Jiul și 0-0 la Arad, cu UTA.

După cele 13 etape ale turului, Dinamo avea 16 puncte și era pe locul al doilea, la un punct de Universitatea Craiova.

Derby-urile cu Steaua

Primul derby, pe 4 septembrie 1966, s-a terminat 1-1. „Rezultatul de egalitate este cît se poate de echitabil”, a concluzionat cronicarul Sportului popular, care a reproșat ambelor echipe nivelul jocului.

Returul s-a jucat miercuri, 15 martie 1967. Dinamo venea ca lider: după 1-1 la Craiova și 2-0 cu Dinamo Pitești, avea 19 puncte, la egalitate cu Farul, dar cu golaveraj mai bun. Ultima înfrângere în campionat era cea de la Constanța, din 6 noiembrie. Revista Fotbal a numărat 50.000 de spectatori pe stadionul „23 August”.

Steaua a câștigat cu 1-0, prin golul marcat de Florea Voinea în minutul 77. „Derbiul și-a onorat tradiția”, a titrat Sportul popular, care a considerat victoria Stelei meritată. Revista Fotbal a notat că arbitrul turc al partidei l-a desemnat pe portarul Datcu drept cel mai bun om de pe teren.

În aceeași zi, Rapid a învins Progresul și a trecut pe primul loc. Steaua avea să încheie sezonul pe locul al cincilea, cu 26 de puncte.

Cinci puncte în urmă, apoi urmărirea

După 0-0 la Cluj și 1-0 cu Petrolul a venit un 0-1 la Brașov, iar pe 16 aprilie Rapid a câștigat meciul direct cu 2-0, prin golurile lui Emil Dumitriu și Năsturescu. După 0-0 la Iași, pe 7 mai, Rapid avea 30 de puncte, iar Dinamo 25.

Diferența a scăzut apoi etapă cu etapă. Dinamo a învins Farul cu 5-2 pe 14 mai, a câștigat cu 2-0 cu Progresul și cu 3-0 la Petroșani, cu Jiul. Rapid a pierdut puncte, iar înaintea ultimei etape avansul era de două puncte. Revista Fotbal a rezumat-o așa: „14 mai: Dinamo se apropie la trei puncte… 28 mai: Dinamo mai are numai două puncte de recuperat… 4 iunie: cele două puncte sînt tot două”.

Pregătirile pentru final au fost complicate de convocările la echipa națională. „Pregătirile echipei sînt dispersate pentru că avem în loturile reprezentative șapte jucători”, îi spunea Traian Ionescu revistei Fotbal la sfârșitul lui mai, și îi enumera pe Datcu, Popa, Nunweiller III, Ghergheli, Pîrcălab, Radu Nunweiller și Dinu, acesta din urmă la lotul de tineret.

Cu egalul de la Ploiești, Rapid, antrenată de Valentin Stănescu și Victor Stănculescu, a terminat cu 34 de puncte. Revista Fotbal scria despre Dinamo că, „prin finișul declanșat”, a dat „savoare unui final de campionat ce se anunța anost”.

Clasamentul final

Rapid: 34 de puncte (13 victorii, 8 egaluri, 5 înfrângeri, golaveraj 39-21). Dinamo: 32 de puncte (13 victorii, 6 egaluri, 7 înfrângeri, golaveraj 38-23). Pe locul al treilea, Universitatea Craiova, cu 30. CSMS Iași și Politehnica Timișoara au retrogradat.

Pe teren propriu, Dinamo a câștigat 10 din cele 13 meciuri, cu două egaluri și o singură înfrângere, cea cu Steagul roșu. În deplasare a avut trei victorii, patru egaluri și șase înfrângeri.

Frățilă, golgheterul echipei

Constantin Frățilă a marcat 11 goluri în campionat și a fost cel mai bun marcator al lui Dinamo. Clasamentul golgheterilor a fost câștigat de Ion Oblemenco, de la Universitatea Craiova, cu 17 goluri, urmat de Florea Voinea (16) și Ion Ionescu de la Rapid (15).

Sezonul lui Frățilă a avut și o parte la echipa națională. Pe 2 noiembrie 1966, la București, a debutat în meciul cu Elveția din preliminariile Campionatului European și a marcat de trei ori în victoria cu 4-2. „Frățilă — 3 goluri!”, scria Sportul popular a doua zi. A jucat de șapte ori pentru România și a marcat șapte goluri, toate în acest sezon: șase în 1966 și unul în 1967.

În lot a trecut și Florea Dumitrache, cu un singur gol în campionat. Doi ani mai târziu, în 1968-69, avea să fie golgheterul Diviziei A, cu 22 de goluri.

Cupa: oprită de Progresul în optimi

În Cupa României, Dinamo a început pe 5 martie 1967 cu 2-0 la Reghin, cu Voința. În optimi, miercuri, 5 aprilie, pe stadionul „23 August”, a pierdut cu 0-1 în fața Progresului. Golul a venit dintr-un penalty transformat de Mateianu, la un fault în careu. „Surprizele n-au lipsit din «optimile» Cupei”, titra Sportul popular, care a estimat publicul la circa 15.000 de spectatori.

Progresul a fost eliminat în sferturi de CFR Timișoara. Trofeul a ajuns la Steaua, care a învins Foresta Fălticeni cu 6-0 în finala de pe 2 iulie 1967, pe stadionul Republicii.

Un sezon fără cupe europene

Dinamo nu a jucat în cupele europene în 1966-67, astfel că sezonul a însemnat doar campionatul și Cupa. România a fost reprezentată de Petrolul în Cupa Campionilor, eliminată de Liverpool, de Steaua în Cupa Cupelor, oprită de Strasbourg, și de Dinamo Pitești în Cupa Orașelor Târguri. Echipa din Pitești a trecut de Sevilla și Toulouse și a fost eliminată de Dinamo Zagreb.

Ce a rămas

Ediția 1966-67 a fost a doua la rând fără titlu pentru Dinamo, după cele patru consecutive dintre 1962 și 1965. În primăvară, Dinamo a pierdut ambele meciuri cu rivalele din București: 0-1 cu Steaua și 0-2 cu Rapid. În ultimele patru etape a recuperat însă trei puncte din cele cinci care o despărțeau de lider și a dus decizia până în ultima zi.

Pentru drumul de până aici: sezonul 1965-66, cu 2-1 cu Inter și locul al treilea, și sezonul 1964-65, cu al patrulea titlu la rând.

Surse: RSSSF – Divizia A 1966-67, RSSSF – golgheterii Diviziei A, RSSSF – Cupa României, ediții complete, RSSSF – Cupa Campionilor 1966-67, RSSSF – Cupa Orașelor Târguri 1966-67, RSSSF – cupele europene 1966-67, RSSSF – Constantin Frățilă, golurile la națională, labtof.ro – Dinamo București, 1966-1967, labtof.ro – Cupa Cupelor 1966-67, labtof.ro – Cupa Orașelor Târguri 1966-67, labtof.ro – Cupa Campionilor 1966-67, RomanianSoccer.ro – Divizia A 1966-67, RomanianSoccer.ro – Cupa României 1966-67, RomanianSoccer.ro – golgheteri, National-Football-Teams – Constantin Frățilă, Sport.ro – Petrolul și titlul din 1967, Mediafax – Dinamo-Rapid în anii ’60, Sportul popular, 20 august 1966, Sportul popular, 5 septembrie 1966, Sportul popular, 12 septembrie 1966, Sportul popular, 3 noiembrie 1966, Sportul popular, 16 martie 1967, Sportul popular, 6 aprilie 1967, Sportul popular, 17 aprilie 1967, Sportul popular, 10 iunie 1967, Sportul popular, 12 iunie 1967, Fotbal, 9 martie 1967, Fotbal, 16 martie 1967, Fotbal, 6 aprilie 1967, Fotbal, 20 aprilie 1967, Fotbal, 25 mai 1967, Fotbal, 8 iunie 1967, Fotbal, 15 iunie 1967.

Fotografii în buline: Cornel Dinu: dan_avraham2000, Wikimedia Commons, CC BY 2.0.

Citește și