Dinamo în primăvara lui 1957: turneul care a ținut locul campionatului și locul 3 în „Cupa Primăverii”
Între campionatul din 1956 și primul sezon toamnă–primăvară, Dinamo a jucat „Cupa Primăverii”, un turneu de tranziție pe două grupe. Echipa lui Angelo Niculescu a terminat pe locul 3 în grupa a doua, cu 10 puncte, după un 8-0 cu Energia Petroșani și patru înfrângeri.
Sâmbătă, 23 martie 1957, Stadionul Republicii din București. Dinamo joacă finala „Cupei Festivalului”, un turneu de pregătire legat de participarea tineretului român la Festivalul Mondial al Tineretului de la Moscova, iar adversara este CCA, echipa armatei. Potrivit Sportului popular, Angelo Niculescu îi spusese cu două zile înainte reporterului ziarului: „Dorința mea s-a realizat. Iată-ne în finală cu C.C.A.” Antrenorul regreta doar că militarii nu veneau cu formația lor consacrată, ci cu o echipă de tineri.
Potrivit aceluiași ziar, Dinamo a câștigat cu 7-2, „un scor neașteptat”, cu trei goluri ale lui Remus Lazăr și două ale lui Vasile Anghel. Pentru Dinamo, meciul era ultimul test înaintea unei competiții care nu semăna cu nimic din ce jucase până atunci.
Un turneu în locul campionatului
La sfârșitul lui octombrie 1956, Comisia Centrală de Fotbal anunțase că din toamna lui 1957 fotbalul românesc trece la sistemul toamnă–primăvară. Între ultimul campionat jucat pe un an calendaristic, cel din 1956, și primul campionat toamnă–primăvară rămânea o jumătate de an liberă. Ca jucătorii să nu stea, locul campionatului l-a luat „Cupa Primăverii”.
Cele 12 echipe ale primei categorii au fost împărțite în două grupe de câte șase. În fiecare grupă s-a jucat tur-retur, adică zece meciuri pentru fiecare echipă, iar câștigătoarele grupelor urmau să se întâlnească într-o finală. În ziua primului meci, joi, 28 martie, Sportul popular descria competiția ca fiind „organizată ca un veritabil campionat”, dar jucată „fără amenințarea retrogradării”. Statutul ei a rămas însă cel de turneu de tranziție: RSSSF o consemnează drept competiție neoficială, care a ținut locul campionatului.
Dinamo, campioana din 1955 și vicecampioana din 1956, a nimerit în a doua grupă, alături de Locomotiva București, Energia Steagul Roșu din Orașul Stalin, cum se numea atunci Brașovul, Energia Petroșani, Progresul Oradea și Flamura Roșie Arad. Pe bancă stătea tot Angelo Niculescu, antrenorul titlului din 1955. În poartă au jucat, pe rând, Iuliu Uțu și Gheorghe Cosma. Printre jucătorii de câmp folosiți s-au numărat Iosif Lazăr, Corneliu Popa, Valeriu Călinoiu, Ion Nunweiller, Alexandru Ene, Ion Suru, Nicușor Dumitru, Ladislau Kőszegi, Remus Lazăr și Vasile Anghel.
Un început cu o înfrângere la Arad
Prima etapă a lui Dinamo s-a jucat duminică, 31 martie, la Arad, și s-a încheiat cu 0-1 în fața Flamurii Roșii. Potrivit Sportului popular, la meci au venit aproximativ 12.000 de spectatori, iar arădenii au jucat o oră în zece oameni, după accidentarea lui Dușan. Corespondentul ziarului scria că dinamoviștii „au jucat fără convingere”.
Pe 7 aprilie, la București, Dinamo a învins cu 1-0 Energia Steagul Roșu, prin golul lui Suru din minutul 67. O săptămână mai târziu, cu Locomotiva, Dinamo a fost condusă cu 0-2. Golurile feroviarilor le marcaseră Olaru și Ene II, omonimul atacantului dinamovist. Alexandru Ene a egalat cu două goluri, în minutele 77 și 82. Scor final 2-2.
Duminică, 28 aprilie, a venit cel mai mare scor al lui Dinamo din turneu: 8-0 cu Energia Petroșani. Suru a marcat de trei ori, Kőszegi și Nicușor Dumitru de câte două ori, iar Ene o dată. Cronicarul Sportului popular scria că „pe teren a fost o singură echipă: Dinamo”.
Patru înfrângeri în zece meciuri
Pe 5 mai, Dinamo a câștigat și returul cu Flamura Roșie, 2-1. O săptămână mai târziu, pe 12 mai, a pierdut în deplasare, cu 0-2, returul cu Energia Steagul Roșu. Acolo competiția s-a oprit. Potrivit clasamentului publicat de Sportul popular la reluare, Dinamo era atunci pe primul loc, cu 8 puncte și un golaveraj de 15-8, la egalitate de puncte cu Locomotiva și cu Energia Steagul Roșu.
„Cupa Primăverii” a fost reluată pe 23 iunie, cu ultimele trei etape jucate în opt zile. Prima dintre ele punea față în față două dintre echipele de sus: Locomotiva și Dinamo. Feroviarii au câștigat cu 4-1. Popa a marcat în propria poartă în minutul 20, Ene II a înscris de două ori, iar Seredai o dată, înainte ca Kőszegi să reducă diferența în minutul 88. Corespondentul Sportului popular nota că „majoritatea jucătorilor aliniați ieri n-au corespuns”, cu o excepție, Călinoiu.
Joi, 27 iunie, Dinamo a învins cu 4-0 Progresul Oradea. Ene a marcat de două ori, în minutele 11 și 44, iar Valeriu Neagu și Kőszegi câte o dată. Ultima etapă s-a jucat pe 30 iunie, la Petroșani. Călinoiu a deschis scorul pentru Dinamo în minutul 4, dar Energia a câștigat cu 3-1. Potrivit Sportului popular, Ene a fost eliminat în minutul 38.
Locul 3, cu 10 puncte
Clasamentul final al grupei a doua: Locomotiva București 14 puncte (golaveraj 20-11), Energia Petroșani 11, Dinamo 10, Energia Steagul Roșu 10, Progresul Oradea 8, Flamura Roșie Arad 7. Dinamo a terminat pe locul 3, cu 4 victorii, 2 egaluri și 4 înfrângeri și un golaveraj de 21-15. Victoria din ultima etapă le-a adus minerilor din Petroșani locul 2, înaintea lui Dinamo. Cele patru înfrângeri ale lui Dinamo au venit cu patru adversari diferiți: Flamura Roșie, Energia Steagul Roșu, Locomotiva și Energia Petroșani.
Prima grupă a câștigat-o Știința Timișoara, cu 14 puncte. Finala s-a jucat pe 7 iulie, pe Stadionul „23 August”, și Locomotiva a câștigat-o cu 3-1, după prelungiri. Sportul popular estima căldura de la meci la peste 40 de grade la umbră și număra în tribune doar 25.000 de spectatori.
Fără Cupa României, fără cupe europene
În 1956–57 nu s-a jucat Cupa României. Ediția din 1956 se încheiase în decembrie, cu finala câștigată de Progresul Oradea, iar pentru echipele din prima categorie următoarele meciuri de Cupă au venit abia în primăvara lui 1958.
Nici în Europa nu a mai fost loc pentru Dinamo. Aventura din Cupa Campionilor 1956–57, cu calificarea în fața lui Galatasaray și eliminarea de către CDNA Sofia, se încheiase pe 30 decembrie 1956, cu victoria de 3-2 de pe zăpada de la București. Povestea acelor patru meciuri e spusă în Dinamo 1956: primul meci românesc în Cupa Campionilor. În ediția 1957–58, România a fost reprezentată de CCA, campioana din 1956, eliminată în optimi de Borussia Dortmund, după trei meciuri, ultimul la Bologna.
Ce a urmat
Primul campionat toamnă–primăvară, 1957–58, a început în august, iar Dinamo l-a terminat pe locul 6, cu 24 de puncte din 22 de meciuri. În Cupa României 1957–58 a fost eliminată din primul ei meci, cu 0-1 după prelungiri, de echipa din Constanța, pe 6 aprilie 1958. Pentru Dinamo, primăvara lui 1957 rămâne perioada de trecere dintre primul sezon european al clubului și noul calendar al fotbalului românesc. Ene și Suru, oamenii din atacul acelor ani, au marcat și în „Cupa Primăverii”, dar Dinamo nu a ajuns în finală.
Surse: RomanianSoccer.ro – Dinamo București în 1957-58 (Cupa Primăverii, meci cu meci), RSSSF – campionatele României, 1957 (Cupa Primăverii), RSSSF – finalele Cupei României și ale Cupei Primăverii, RSSSF – Cupa României, ediții complete, RSSSF – Cupa Campionilor 1957-58, claudionicoletti.eu – Champions’ Cup 1957-58, labtof.ro – sezoanele, labtof.ro – Dinamo București, 1957-1958, labtof.ro – Divizia A 1957-1958, Sportul popular, 9 martie 1957, Sportul popular, 23 martie 1957, Sportul popular, 26 martie 1957, Sportul popular, 28 martie 1957, Sportul popular, 1 aprilie 1957, Sportul popular, 8 aprilie 1957, Sportul popular, 15 aprilie 1957, Sportul popular, 29 aprilie 1957, Sportul popular, 6 mai 1957, Sportul popular, 13 mai 1957, Sportul popular, 22 iunie 1957, Sportul popular, 24 iunie 1957, Sportul popular, 29 iunie 1957, Sportul popular, 1 iulie 1957, Sportul popular, 8 iulie 1957.
